Arad, Arad

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Arad, Arad

Arad (similar scris şi în germană, maghiară şi limba bulgarilor bănăţeni; în sârbă Арад, cu alfabet latin Arad) este municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, Banat, România.

La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populaţie de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce priveşte industria, şi este de asemenea un nod important în transporturile feroviare, rutiere, având şi aeroport. În privinţa religiei ortodoxe oraşul Arad este reşedinţa scaunului Arhiepiscopal al Aradului.

Istorie

În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Arad (interbelic).

Geografie

Municipiul Arad este aşezat în extremitatea vestică a României, în nordul Banatului, în şesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N şi 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraş important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureş, în apropierea ieşirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

Oraşul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecţia unor importante reţele de comunicaţii rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul şoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecţia drumurilor europene E 68/60 la 594 km de Bucureşti (E) şi 275 km de Budapesta (V), precum şi E 671 la 50 km de Timişoara (S) şi 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică şi urbană.

Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier şi feroviar din vestul ţării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul ţării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce priveşte punctele de frontieră pe cale rutieră şi aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanţă de 20,3 km, oraşul Nădlac la o distanţă de 54 km, precum şi Vărşand la o distanţă de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este Aeroportul Internaţional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri.

Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C şi iarna o temperatura medie de -1 °C.

Cantitatea medie multianuală de precipitaţii este de 582 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecinţă directă a dominaţiei vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm şi un alt minim în septembrie de 36,5 mm.

Datorită poziţiei în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecţiei aerului umed din vest şi ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici şi explicaţia frecvenţei ridicate a zilelor cu precipitaţii de 120.

Valoarea medie anuală a umidităţii relative este de 76%.

Frecvenţa medie a circulaţiei maselor de aer este cea sud-estică, frecvenţa maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) şi cea nord-vestică în iulie (15,0%).

În oraş şi împrejurimi se întâlneşte vegetaţia de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori şi păduri de cer, gârniţă, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului şi în Pădurice. În luncile din lungul Mureşului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini.

Flora Municipiului Arad şi împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus.

Fauna se încadrează şi ea în specificul silvostepei şi se caracterizează prin prezenţa popândăului, prepeliţei, fazanului de câmpie, şopârlei cenuşii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistreţul şi cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureşului cuprinde crapul, mreana, somnul etc.

Cartierele Aradului

6 Vânători • Alfa (Faleza Sud) • Aradul Nou • Aurel Vlaicu • Bujac • Cadaş • Centru • Confecţii • Drăgăşani • Funcţionarilor • Gai • Grădişte • Grădina Poştei • Micălaca • Mureşel • Pârneava • Poltura • Romanilor • Sânnicolau Mic • Șega •

Economie şi transport

Pe parcursul secolelor XIX şi XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăţi comerciale, oraşul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania şi al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziţia geografică a oraşului, la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanţă, şi diversitatea etnică şi religioasă a locuitorilor săi. Aceiaşi factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară.

Principalele ramuri industriale sunt construcţia şi reparaţia materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători), industria constructoare de maşini (Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producţia de aparatură şi instrumente de măsură verificare şi control (Contor Group), industria confecţiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

În Arad îşi are sediul central şi social Intesa Sanpaolo Bank România. O altă instituţie de credit care îşi are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituţie de credit cu capital românesc.

Monumente de arhitectură

Preparandia Română • Biserica Sârbească • Palatul Episcopal Sârbesc • Casa cu lacăt • Teatrul vechi • Hanul Boul Roşu • Podul Traian

Cetatea Aradului

Palatul Administrativ • Teatrul „Ioan Slavici” • Palatul Neuman • Palatul de Justiţie • Palatul Cenad • Palatul Băncii Naţionale • Palatul Bohuş • Palatul Szantay • Palatul Cultural • Palatul Herman Gyula • Palatul Kovács • Palatul Andrenyi • Palatul Kohn • Trezoreria • Castelul Nopcea • Casa cu Ghiulele • Vechea Vamă • Turnul de Apă • Cazinoul Arădean • Gara Centrală Arad • Hotel Ardealul • Colegiul Naţional „Moise Nicoară” • Școala normală de fete • Gimnaziul Român de Fete • Gimnaziul de băieţi „Iosif Vulcan” • Spitalul Clinic Municipal Arad • Catedrala „Sfânta Treime” • Catedrala Veche • Biserica Franciscană • Biserica Roşie • Biserica Reformată • Sinagoga Neologă • Sinagoga Ortodoxă • Biserica romano-catolică Aradul Nou • Biserica romano-catolică Sf. Anton • Mănăstirea „Sfântul Simion Stâlpnicul” • Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe” • Fabrica de Spirt şi Drojdie

Ștrandul Neptun • Faleza Mureşului • Păduricea • Podgoria Aradului • Pădurea Ceala • Pădurea Vladimirescu • Balta Ghioroc

Crucea Martirilor • Statuia Sf. Ioan Nepomuk • Statuia Libertăţii • Arcul de Triumf • Monumentul Sfintei Treimi • Statuia Sfântului Florian • Bustul lui Aron Chorin • Bustul lui Avram Iancu • Bustul lui Mihai Eminescu • Bustul lui George Coşbuc • Bustul lui Dimitrie Tichindeal • Bustul Elenei Ghiba Birta • Bustul lui Moise Nicoară  • Bustul lui Alexandru D. Xenopol • Bustul lui Petre Pipoş • Bustul lui Ioan Russu Șirianu • Bustul lui Gheoghe Popa de Teiuş • Bustul lui Mircea V. Stănescu

Cultură

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, o dată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, îşi va continua tradiţia muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra.

Media

Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană Arader Kundschaftsblatt în anul 1837, sub redacţia lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea şi variantei în limba maghiară, Aradi Hirdeto. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul Der Patriot, publicat de Joseph Schmidt.

Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta Speranţa, apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869 şi ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat „unica şi prima foaie bisericească a românilor ortodocşi din Ungaria şi Ardeal”. Mai târziu, în anul 1877, apare revista, Biserica şi şcoala, cu existenţă neîntreruptă până în 1948.

În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacţia lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 îşi schimbă numele în Tribuna, iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. Tribuna fuzionează în 1912 cu ziarul Românul, înfiinţat în 1911 ca organ de presă al Partidului Naţional Român din Ungaria şi Transilvania.

În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicaţii literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) şi Litera (1938-1939).

După revoluţie, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" şi "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicaţii:Jurnal Arădean, cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roşie şi Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului Adevărul de Bucureşti). După anul 1990 mai apar şi Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Oglinda de Vest, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piaţa Aradului şi Informaţia Aradului acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen. De-asemenea, a fost infiinţată Agenţia de Presă a Judeţului Arad NewsAr.

Presa online: în ordine cronologică - Aradon, NewsAr, Actualităţi Arad, Vestic, Arq, Live Arad, Special Arad, Arad24

În Arad se recepţionează toate radiourile SRR România, posturilor care emiţ pe frecvenţe naţionale, cât şi unele posturi de radio din Ungaria (Judetele Bekes şi Csongrad) şi Serbia (Voivodina).

Prima televiziune privată din Arad s-a înfiinţat în 1990, numită TV Arad (TVA). Info TV, televiziune cu conţinut propriu a fost cunoscută iniţial sub denumirea "Intersat" (1994) şi ulterior RCS pană la adoptarea prezentului nume. Ulterior acesteia a apărut şi West TV Regional, cu acoperire în 11 judeţe. Totodată au apărut şi televiziunile on-line Newsarad TV, Baricada TV şi Goldiş TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online din Vestul României. Studioul local Pro TV Arad transmite doar ştiri locale, reluând în rest programul naţional.

Personalităţi

Scriitori

Actori