Turda, Cluj

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Turda, Cluj

Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România. Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Oraşul antic Potaissa este înscris pe lista monumentelor istorice din judeţul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional din România în anul 2010 (cod LMI CJ-I-m-A-07210.03).

Istorie

Turda a fost fondată ca o aşezare dacă sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani şi redenumită Potaissa.

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreştine.

În Evul Mediu s-au ţinut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reşedinţa Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reşedinţa Comitatului Turda-Arieş (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reşedinţa judeţului Turda.

Stema municipiului Turda se compune dintr-un scut ornat cu un "chevron" roşu, răsturnat în partea superioară a câmpului.
Câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de "chevron", conţine un braţ stâng înveşmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalţ argintiu.
Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ştampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale.
"Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălţuite în aur.
Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri.
Semnificaţia elementelor însumate:
- coroanele voievodale împreună cu braţul stâng înveşmântat în zale şi cu securea de luptă smălţuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care a fost ucis pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601, prin braţul căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru;
- câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conţine un munte despicat în două, colorat cu smalţ argintiu, aceasta semnificând rezervaţia naturală Cheile Turzii;
- ştampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica;
- copacul, colorat în verde şi portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluţia, perpetuarea în timp a acestei aşezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a oraşului;
- cele cinci turnuri din coroana murală semnifică rangul de municipiu al urbei.

Topografii militari austrieci au marcat pe hărţile iozefine ardelene din 1769-73 şi locurile publice de pedepsire a delicvenţilor, prin simbolul unei spânzurători (semnul π), uneori dublat de cuvântul “Gericht” (în germ. tribunal, justiţie). Majoritatea acestor locuri sunt situate în apropierea localităţilor, pe înălţimi vizibile, care străjuiesc drumurile principale. Locul de supliciu al condamnaţilor de la Turda s-a aflat pe Dealul Spânzuraţilor, la ieşirea din oraş spre Cluj-Napoca, pe partea dreaptă a şoselei actuale E60, înainte de intersecţia cu drumul care duce spre satul Copăceni.

Date geografice

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetăţii (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare .

Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieş spre nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi Oprişani (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).

Date economice

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii etc.). În Turda îşi desfăşoară activitatea economică un număr de 2225 firme comerciale.
Principalele întreprinderi au fost înfiinţate în următoarele perioade istorice:
- înainte de 1918: Salina, Fabrica de Bere, Uzinele Chimice, Fabrica de Ciment, Fabrica de Gips.
- între 1918-1940 (perioada interbelică): Fabrica de Sticlă, Electroceramica.
- după 1945: Casirom, Lapp Insulator, Roland Impex.

Cultură

Pe locul unde astăzi funcţionează "Școala Teodor Murăşanu" (str. Dr.I.Raţiu nr.53, fostul Liceu de Fete "Principesa Ileana" din perioada interbelică) a existat prima şcoală românească din Turda.

În Turda funcţionează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murăşanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală "Filarmonia", Societatea Culturală "Rei Culturaes Fautores", Fundaţia Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa", Colegiul Emil Negruţiu (str.Agriculturii nr.27), Colegiul Tehnic "Dr.Ioan Raţiu" (str.Ștefan cel Mare nr.4), Colegiul Tehnic (str.Basarabiei nr.48), Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" (str.Tineretului nr.6), Liceul Teoretic "Josika Miklos" (str.B.P.Hasdeu nr.4) şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul (str.Dr.I.Raţiu nr.111).

Lapidariul, aflat în trecut în părculeţul din centrul oraşului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, de Liceul Teoretic "Josika Miklos" şi de fostul Palat al Finanţelor, a fost mutat în anul 2013 în incinta Muzeului de Istorie, unde acum este protejat contra vandalismelor. Conţine o colecţie impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul Turzii (sarcofage, statui, colonade, capiteluri etc).

Obiectiv memorial

Cimitirul eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafaţa acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumaţi 384 eroi, din care 341 necunoscuţi şi 43 cunoscuţi.