Sfântu Gheorghe, Covasna

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Sfântu Gheorghe, Covasna

Sfântu Gheorghe (în maghiară Sepsiszentgyörgy, în germană Sankt Georgen) este municipiul de reşedinţă al judeţului Covasna, Transilvania, România, format din localitatea componentă Sfântu Gheorghe (reşedinţa), şi din satele Chilieni şi Coşeni. Are o suprafaţă de 7.292 ha.

Istorie

Prima atestare documentară este din anul 1332, însă descoperirile arheologice fac dovada existenţei umane încă din neolitic (Noua, Monteoru, Schneckenberg), apoi din epoca bronzului şi a culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, săpăturile din 1883 făcute în locul numit Dealul Fragilor atestând acest lucru. Tot aici au fost descoperite în 1943 două morminte, unul de inhumaţie şi altul de incineraţie, aparţinând epocii dacice. În anul 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren au scos la lumină resturi de construcţii din zid de piatră şi mortar, fragmente de cărămidă şi ţiglă, obiecte de ceramică şi morminte de incineraţie din epoca romană. Pe malul pârâului Porumbele s-a descoperit ceramică şi un pandantiv de bronz din secolul al IV-lea. La marginea sudică a turnului pe care se găseşte biserica fortificată reformată, au fost descoperite gropi circulare conţinând ceramică din secolul al X-lea.

Importanţa localităţii Sf. Gheorghe, situată la confluenţa drumurilor de legătură dintre Transilvania şi Moldova, a crescut după secolul al XV-lea, când a fost ridicată la rang de târg (1461). În secolul al XVII-lea oraşul a suferit din cauza a două invazii, în 1658, a tătarilor şi, în 1661, a otomană, ambele fiind devastatoare.

În 1880 Sf. Gheorghe a înglobat satul Szemerja, astăzi cartier al oraşului şi purtând acelaşi nume. Primele întreprinderi au apărut relativ târziu. În 1879 a fost construită prima fabrică de textile, iar în 1899 a fost inaugurată fabrica de ţigarete. În 1877 a început electrificarea oraşului, operaţiune finalizată în 1907. În 1891, odată cu terminarea tronsonului până la Sfântu Gheorghe al căii ferate Braşov–Târgu Secuiesc, oraşul a fost racordat la reţeaua feroviară. La 4 aprilie 1897 a fost dată în folosinţă calea ferată Sfântu Gheorghe–Miercurea Ciuc, astfel încât oraşul Sf. Gheorghe a devenit nod feroviar.

Primele date referitoare la învăţământul primar provin din secolul al XVII-lea, iar la cel liceal de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1892 a început activitatea primului institut pedagogic pentru educatoare din Transilvania, ulterior denumit Institutul Pedagogic de Stat.

În 1968, în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale a României, Sfântu Gheorghe a devenit reşedinţă de judeţ, iar în 1982 municipiu.

Geografie

Municipiul Sfântu Gheorghe este situat în depresiunea Braşovului, pe ambele maluri ale Oltului, la o altitudine de 550 m. Se află la intersecţia câtorva drumuri, cel mai important fiind DN12 ce leagă municipiul Braşov de municipiul Miercurea Ciuc. Condiţiile de relief şi climă au oferit un cadru favorabil dezvoltării acestei localităţi.

Municipiul Sfântu Gheorghe este străbătut de râul Olt, în care se varsă râurile Porumbele, Debren şi Sâmbrezi.

Economie

Principalele activităţi economice ale municipiului se desfăşoară în industriile textilă şi de confecţii, a mobilei, a procesării laptelui şi a cărnii, în domeniul comerţului şi al serviciilor, precum şi în turism.

Cultură

Municipiul Sfântu Gheorghe are două teatre (Teatrul „Andrei Mureşanu” şi Teatrul „Tamási Áron”), o bibliotecă judeţeană (Biblioteca Judeţeană „Bod Péter”), două muzee (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Muzeul Naţional Secuiesc), Galeriile de Artă „Gyárfás Jenő” şi galeria "Magma". În localitate îşi desfăşoară activitatea şi Ansamblul de Dansuri „Trei Scaune” .

Turism

Municipiul Sfântu Gheorghe are în administrare staţiunea balneoclimatică Șugaş Băi, cunoscută pentru apele minerale carbogazoase şi pentru gazele mofetice indicate în bolile cardiace şi cele ale aparatului circulator. Aflată la o distanţă de 8 km de municipiu, staţiunea Șugaş este considerată o atracţie turistică tot anul. Dispune de o pârtie de schi de dificultate medie şi de instalaţie de transport pe cablu (teleschi). Cazarea turiştilor este asigurată în hoteluri, vile şi pensiuni.

La iniţiativa societăţii civile, în fiecare an de Sf. Gheorghe (23 aprilie), autorităţile locale organizează Zilele Sfântu Gheorghe. La 8 septembrie are loc o festivitate comemorativă a veteranilor români, combatanţi în al doilea război mondial.

Transport

Oraşul este străbătut de două drumuri naţionale (DN12: Braşov–Sfântu Gheorghe–Miercurea Ciuc şi DN13E: Feldioara–Vâlcele–Sfântu Gheorghe) şi de trei drumuri judeţene (DJ121B: Sfântu Gheorghe–Aita Medie, DJ121C: Sfântu Gheorghe–Șugaş Băi, DJ112: Hărman–Ilieni–Sfântu Gheorghe). Transportul feroviar este asigurat de căile ferate Sfântu Gheorghe–Braşov, Sfântu Gheorghe–Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe–Breţcu, fiind străbătut de Magistrala CFR 400.