Târgu Jiu, Gorj

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Târgu Jiu, Gorj

Târgu Jiu (în maghiară Zsilvásárhely, în germană Tergoschwyl) este municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj, Oltenia, România, format din localităţile componente Bârseşti, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Româneşti, Slobozia, Târgu Jiu (reşedinţa) şi Ursaţi.

Istorie

Municipiul Târgu Jiu şi-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud şi care, în decursul timpului, şi-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localităţii. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule şi păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei şi Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.

Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin şi Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa staţionau cohorte romane, încartiruite în aşezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susţine într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o staţiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a oraşului un mozaic, ţiglă şi cărămizi romane, precum şi ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu.

Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti. Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orăşeneşti un jude şi mai mulţi pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria oraşului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietăţii Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-şi cumpere noi suprafeţe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplineşte funcţia de reşedinţă a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restrişte, pe unii domnitori ai ţării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 oraşul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab şi cele ale lui Leon Vodă Tomşa. În anul 1716, la Târgu Jiu şi Bengeşti au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu şi Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, oraşul este supus jafurilor unor bande turceşti, pasvangii la 1800, cârjalii şi adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucureşti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găseşte elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susţine câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeşului. În anul revoluţionar 1848, locuitorii oraşului, în prezenţa reprezentanţilor guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşă, apărandu-şi cu vitejie căminurile".

Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al oraşului, care şi-a dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la Mărăşeşti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum şi a celorlalţi eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuşi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

Geografie

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecţia paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, în plină zonă temperată. Aşezat la 18 km spre sud de lanţul Munţilor Carpaţi, în cuprinsul Podişului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluenţa Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfăşurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte şi de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheţ, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferenţelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munţii cu altitudini mijlocii şi de 0° C sau sub 0° C pe munţii înalţi.

Stema

Stema oraşului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfăţişare: în partea dreaptă şi în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontaţi, de culoare naturală, armaţi şi cu limbile roşii, ţinând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din şapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ).

Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spada este simbolul vitejiei şi al consecvenţei locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-şi numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuşi.

Sport

Oraşul Târgu Jiu susţine financiar sportul, sprijinind echipele de mai jos, dar şi multe alte activităţi sportive.